29 noiembrie 2007

Lansare Firma


Aseara, in Music Club, Firma a reusit sa stranga un public numeros la lansarea albumului Exit. Spre rusinea mea, nu stiam multe despre Firma pana ieri, dar nici nu prea am avut chef sa caut. Asa ca i-am lasat sa ma impresioneze. Si au reusit.

Asa la prima impresie, mi s-a parut ca versurile lor au o usoara inclinatie filozofica si ca incearca sa-si creeze o imagine in tonuri de negru (vezi afisul de mai sus, coperta albumului arata la fel, videoclipurile sunt tot in genul asta) care nu se prea potriveste cu imaginea lor de pe scena. In afara de Rocca, solistul, care intr-adevar parea a fi in transa, ceilalti erau veseli, zambitori si chiar pareau ca se simt bine.

Au cantat aproape o ora, desi publicul mai vroia. Si eu as mai fi vrut si mi-a parut rau ca nu au mai ramas. Au reusit sa creeze "acea atmosfera" pe care mi-e greu sa o descriu in cuvinte si i-am aplaudat cu totii la scena deschisa. Desi sonorizarea nu a fost printre cele mai reusite, aparand diferente mari intre modul cum a sunat live si cd, am cantat cu ei "Baby is crying" de 2 ori, "Last night in Bucharest", "Nu-mi da pace", "Houston we have a problem".

Am plecat cu cd-ul si cred ca asta e cel mai important, si l-am ascultat vreo 2 ore apoi, cu prietenii cu care am fost la lansare. Instrumentele se aud clar, vocile se armonizeaza. E un album complex, mult peste ce fac altii din muzica romaneasca!

BRAVO FIRMA!

25 noiembrie 2007

Top 10

Am primit de la Tomata cu Scufita o leapsa grea, dar care mi-a placut mult de tot. Ea ma roaga sa fac o lista cu 10 carti care cred eu ca ar trebui citite. Mi-a fost greu sa selectez numai 10, dar sper sa fi reusit. Iata-le:


1. 1984, George Orwell - Un roman cutremurator despre sistemul totalitar din Oceania, dar care ar putea fi usor extrapolat ca fiind povestea oricarui sistem totalitar din lume. Ce m-a impresionat pe mine cel mai mult in acest roman este modul in care Winston, singurul care se incapataneaza sa gandeasca si sa nu fie de acord cu partidul, ajunge pana la sfarsit sa-l iubeasca pe Big Brother. Pus in fata celor mai mari spaime ale sale, el inceteaza sa se prefaca doar ca sa supravietuiasca, ci supravietuieste iubindu-l.

2. Mandrie si prejudecata, Jane Austen
- Jane Austen este una din autoarele mele preferate asa ca nu putea lipsi din lista mea. Hai aruncati cu pietre!! "Mandrie si Prejudecata" este o satira la modul de a gandi si a actiona al oamenilor din secolul al 18-lea. Chiar daca in centru se situeaza o poveste de dragoste, cele mai importante scene ale romanului sunt constituite de diferentele intre opiniile personajelor, intre idei si atitudini. Modul in care Jane Austen isi creioneaza personajele mi-a placut si mai mult. Cand le introduce in scena, ne creeaza anumite "prejudecati", pentru ca pana la sfarsitul romanul sa ne eilberam de ele.

3. Portretul lui Dorian Grey, Oscar Wilde
- O carte despre dualism, despre iubirea de sine, cu un final de nota 20. Am scris mai in detaliu despre aceasta carte aici

4. Gratie si forta, Ken Wilber - In ceea ce priveste acest roman sunt subiectiva. "Gratie si forta" este povestea unei femei care lupta cu cancerul si eu am citit-o dupa ce mama unui prieten murise din cauza acestei boli. Eram furioasa pe boala si am citit cartea plangand. Este emotionanta, ingrozitoare si o lectie de viata.

5. Comedia umana, Honore de Balzac - Pentru mine, Balzac este singurul care prezinta, in "Comedia umana", omul si toate fetele acestuia. Chiar daca, nici pana in acest moment nu i-am citit toate volumele, ma intorc de fiecare data cu placere la "Comedia umana". Balzac e realist, are o atentie aproape obsesiva asupra detaliilor si contureaza portrete detaliate pentru persoanjele sale. Din ce am citit pana acum "Stralucirea si suferintele curtezanelor", si "Femeia la 30 de ani" sunt preferatele mele.

6. Un veac de singuratate, Gabriel Garcia Marquez - O imbinare de real si fantastic, "Un veac de singuratate" ne indreapta atentia catre ciclicitate, catre natura umana prinsa undeva intre trecut si viitor. Parca incapabile sa se debaraseze de mrejele trecutului, personajele lui Marquez se intorc intotdeauna de unde au plecat, invartindu-se intr-un cerc vicios. Dragostea este singura care i-ar putea salva, dar ea este redusa la aspectul sau instinctiv, fiind o dragoste incestuoasa si care sfideaza normele morale.

7. Legaturi primejdioase, Choderlos de Laclos
- Pentru prima data in viata mea, am tinut cu personajele negative. Macar pentru atat si tot trebuia sa mentionez aceasta carte. E scandaloasa, a starnit multe controverese atunci cand a fost publicata si a fost o incantare sa o citesc.

8. Dama cu camelii, Alexandre Dumas fiul - Desi nu am putut sa citesc nimic de Alexandre Dumas tatal, "Dama cu camelii" mi-a trezit interesul pentru ca am vrut sa o citesc cand eram prea mica si mama mi-a luat-o din mana, zicand: "Nu acum mama, cand mai cresti". Pentru curioasa din mine, asta a fost un stimulent sa nu o las din mana.
O carte despre iubire, sacrificiul din iubire si singuratate.

9. Litera Stacojie, Nathaniel Hawthorne - Povestea unei femei obligate sa poarte in piept litera "A" ca semn al adulterului pe care il savarseste. Ea este invinuita, aratata cu degetul, persecutata si pedepsita sa poarte in piept un "A" dintr-un material rosu, simbol al pacatului. Pentru modul cum evolueaza ea, pentru taria de caracter de care da dovada si pentru dragostea pentru copilul ei - fructul pacatului- este o carte ce merita citita.

10. Singur pe lume, Hector Malot - Daca nu ati citit aceasta carte cand erati copii, acum e prea tarziu. E o carte care mi-a marcat copilaria si inca mai cred ca e una dintre cele mi bune carti petru copii scrise vreodata. Am parcurs, alaturi de Remy, sute de km in Franta, am intalnit oameni rai si oameni inimosi, am plans si am ras.

Uffff, am terminat. Tomata draga, multumesc pentru o leapsa asa draguta dar, te rog, pe viitor, si lepse mai usoare pt ca de data asta mi-am rupt de la suflet cateva carti care nu au avut loc in cele 10.
Leapsa merge mai departe la Retarda, nu numai pt ca nu mai scrie pe blog, dar si pentru ca vreau tare de tot sa stiu care e lista ei (si de data asta nu ma poate refuza) si la Ana, cu care am discutat aseara despre lista mea. Si draga mea, chiar daca nu ai blog, daca faci lista, promit sa o publicam la mine. O sa ai un guest post aici.

PS: Iubi, sa nu crezi ca am uitat ca mi-ai promis ca citesti cartile din topul meu. Acum ca am pus promisiunea si in scris, chiar nu mai ai cum sa te fofilezi. :)

22 noiembrie 2007

Monica Columbeanu

Daca am ajuns sa scriu despre proasta asta pe blog inseamna ca m-a enervat rau. Nu stiu de ce credeam eu ca ea nu se ia foarte in serios. Ca e constienta ca a ajus acolo unde e doar fiindca are craci lungi si fiindca ii place sa faca sex cu oameni de 50 de ani. Ma gandeam ca isi da seama ca nu va face niciodata parte din asa numita "high society" si ca cei care o pupa acum in fund, maine nici n-ar mai scuipa-o daca ar divorta de "Iri".

DAR NU!!!!! Domnisoara se ia foarte in serios. Dau din intamplare peste o conversatie a ei cu Iulia Albu in care ii povestea cum isi angajeaza ei personal la bucatarie. Conversatia merge cam asa:
- "Si draga, astia care vin la noi la "casting" - mie asa imi place sa le zic- au de trecut o proba. Sa ne gateasca si sa ne puna masa. Si n-o sa-ti vina sa crezi ce fac unii!!! Aseaza cutitul langa farfurie cu taietura spre exterior!!! Iti vine sa crezi???? Dar unde or trai oamenii astia???"

Oamenii astia traiesc acolo unde traiai si tu draga mea, inainte sa te apuci sa dai cu gura prin pantalonii lui Iri. Sunt niste oameni care mananca ciorba si sarmale la masa in fiecare zi, nu trufe pe blat de somn. Sau tu cand stateai cu ma-ta la Bacau mancai numai cu tacamuri de argint? Si daca te crezi cumva superioara lor, ai face bine sa te mai gandesti! Ei nu s-au prostituat pentru bani, dar in schimb, vor trai o viata intreaga fara sa stie ca un cutit se pune pe masa cu taietura spre interior!!! Si sa-ti mai spun ceva! Nici macar nu le pasa!Si nu dau 2 bani pe tine.

Si noi, cele pentru care tu te crezi model (tot din declaratiile tale e si asta), te-am scuipa drept intre ochi daca nu am fi de o mie de ori mai doamne decat tine.

Dar nu-mi fac griji ca pana la urma te vei trezi la realitate. Si atunci o sa te vedem plangand pe la diverse televiziuni ca oamenii sunt ipocriti, interesati si ca au fost prieteni cu tine doar fiindca erai sotia lui Iri. Si atunci, tu vei fi mai jos decat cei care nu stiu cum sa aseze un cutit pe masa. Si ce o sa te faci cand o sa trebuiasca sa-ti asezi masa singura???

Biletele

Nu stiu daca v-ati mai jucat Biletele in ultimul timp sau daca v-ati jucat vreodata. Dar eu am tras o portie sanatoasa de ras aseara, cand am dat in mintea copiilor cu niste prieteni. Pentru cei care nu stiu despre ce joc vorbesc, o sa il descriu pe scurt.

Jucatorii se impart in 2 echipe si fiecare scrie pe un biletel numele unei persoane. Singura conditie e ca toti participantii la joc sa cunoasca sau sa fi auzit de respectivul. Noi am deviat de la persoane cunoscute la amici, frati, animale , personaje de desene animate si multe altele. Biletele se impaturesc si se amesteca. Urmeaza 4 runde in care participantii se intrec, in reprize de cate 30 de secunde sa ghiceasca numele scrise pe biletele. Prima runda are o singura regula: sa spui cat mai multe despre numele de pe biletel, astfel incat cei din echipa ta sa ghiceasca despre cine e vorba. La a doua runda, nu trebuie sa spui decat UN cuvant cat mai elocvent, la a treia sa mimezi personajul de pe hartie si la a patra scoti doar un sunet astfel incat coechipierii sa ghiceasca numele de pe biletele.

In fine, noi ne-am distrat copios incercand sa-i facem pe ceilalti sa-i ghiceasca pe:

- Elena din Troia
- Dr. Ciomu
- Turnul Eiffel ( la partea cu sunetul am cam fost in dilema, pentru ca nu prea stiam noi cum face Turnul Eiffel)
-Zuri
- Ala mic si verde care mananca pietre
- Super cow (va imaginati ce a iesit cand am mimat o vaca:) Toti credeau ca sunt caine, pana cand am inceput sa ma mulg:)
- Victor Ciorbea (asta cum face oare?)
- Mishu' (pisoiul prietenilor nostri)
- Darth Vader
- Baiazid
- Wilt
- Carasul auriu din acvariul lui Cosmin - prietenul nostru
- Noi insine (aici au mai iesit si scantei :)
- Andrei Gheorghe
- Mihai Eminescu (dilema la sunete, din nou)
- Bill Gates
- Donald Trump
- Achmed (I kill you)
- Titanic
- Bil Clinton
- Abramburica (ca sa il citez pe Cosmin: "Aia care facea emisiuni pentru copii si acu' e buna raaaaaaauuu")

...si lista poate continua. Noi am ras pana am cazut sub masa. Poate va jucati si voi.

19 noiembrie 2007

Raftul Denisei sau cum mi-am dat seama ca sunt o "incuiata"

De mult urmaresc colectia "Raftul Denisei" de la editura Humanitas. Imi aduc si acum cum am descoperit-o. Eram la un targ de carte si Denisa ne povestea pe spatele unei carti cum ca in aceasta colectie vor aparea numai cartile dragi sufletului ei si numai cele care o conving ca merita sa ocupe un loc aici. Cu fiecare carte pe are o citeam din aceasta colectie, aveam impresia ca descopar o parte din sufletul ei si in mintea mea imi creasem deja o imagine despre Denisa. Habar nu aveam cine e Denisa in realitate sau cum arata. Asta, pana saptamana trecuta cand am vazut-o la TV, la "Jurnal Cultural".

Ceva s-a rupat in mine. Denisa nu era deloc asa cum mi-o imaginasem. Nici fizic si nici ceea ce spunea nu prea mi-a placut. Nu era deloc cea pe care mi-o imaginasem eu. Acum am o reactie de respingere fata de cartile din colectia asta, doar pentru ca nu imi place editoarea lor. De ce nu ma pot debarasa de impresia pe care mi-a lasat-o? De ce sunt atat de incuiata incat sa nu mai pot sa-i apreciez munca, doar pentru ca mi-a creat o impresie negativa? Si eu care ma credeam mare si tare, si facand parte din categoria selecta a oamenilor care nu judeca un om dupa aparente, dupa aspectul fizic, sau dupa cateva cuvinte...rahat...nu sunt asa. Nu-mi place sa o recunosc. Tot speram ca o sa treaca senzatia asta, dar nu. De ce nu pot sa trec peste imaginea pe care mi-o creasem si sa accept ca ea e altfel? Si s-o iau ca atare?

13 noiembrie 2007

Bastarda Istanbulului, Elif Shafak


"Istanbulul eu un potpuriu de zece milioane de vieti. O carte deschisa, cu zece milioane de povesti invalmasite. Istanbulul se trezeste din somnul sau agitat, gata pentru haosul orei de varf. Din momentul asta sun prea multe rugaciuni de implinit, prea multe blasfemii de notat si prea multi pacatosi, dar si prea multi nevinovati la care trebuie sa veghezi.
In Istanbul e deja dimineata."

Destinele a doua familii - una turca si una armeano- americana se impletesc in "Bastarda Istanbulului", scotand la iveala secrete de mult timp uitate, prejudecati si un trecut comun. Am calatorit dintr-un plan intr-altul, de pe un continent pe altul si din trecut in prezent, am ajuns sa iubesc Istanbulul si mai mult decat o faceam deja. Elif Shafak pune in centrul actiunii numai personaje feminine, foarte puternice, dar foarte diferite. Daca Istanbulul este "un potpuriu de zece milioane de vieti", atunci "Bastarda Istanbului" este un potpuriu de caractere feminine.

Cartea este foarte complexa si atinge multe puncte care ar putea fi comentate. Dar de data asta, nu am de gand sa ma lansez intr-o analiza a tuturor. O sa vorbesc doar despre Armanoush. Armanoush mi-a fost simpatica de la inceput si ea a fost personajul meu preferat din cartea asta. Este o armeanca-americana care pleaca in Turcia la familia tatalui ei vitreg, pentru a se descoperi pe sine, pentru a-si descoperi radacinile. Fara trecut, nu poate exista viitor. Armanoush este over-protected de catre familia ei armeana, familie in care ura si dispretul pentru turci sunt adanc inradacinate din cauza genocidului armean din Turcia (1915). La Istanbul o cunoaste pe nepoata tatalui ei, Asya, si descopera ca turcii si armenii au foarte multe lucruri in comun. Prin ochii ei cunoastem Istanbulul. Ea simte ce am simtit si eu cand am fost acolo. Plecata cu multe prejudecati despre poporul turc Armanoush ajunge sa se desparta de ele rand pe rand. Desi titlu cartii e "Bastarda din Istanbul", eu cred ca actiunea se bazeaza mai degraba pe relatia dinte cele 2 fete: Asya si Armanoush si pe modul cum fiecare dintre ele o descopera pe cealalta si, in consecinta, pe sine.

Sunt atatea idei ce merita discutate in aceasta carte! Sper sa se vanda si in Romania la fel de bine ca in afara si ca grupuri de cititori sau cluburi de carte o vor pune pe masa de "disecat". Mi-ar fi luat cel putin cateva ore bune sa expun aici tot ce am de zis despre cartea asta.

P.S: Elif Shafak era cat p-aci sa fie inchisa dupa ce a scris cartea asta.

My view of Istanbul:




12 noiembrie 2007

Anunt pentru cei care ma viziteaza acasa

Se regaseste cineva in randurile de mai jos?? Eu una m-am regasit complet.

1. Cainele locuieste aici. Voi nu!
2. Daca nu vrei par de caine pe haine, nu te urca pe mobila.
3. Da, are obiceiuri dezgustatoare. Si eu am, si voi aveti. Care-i problema ?
4. SIGUR ca miroase a caine.
5. Este in natura lui sa te miroasa intre picioare. Esti liber sa-l mirosi si tu pe el.
6. El imi place mai mult decat majoritatea oamenilor.
7. Pentru tine este un caine. Pentru mine este un fiu adoptat, care este scund, paros, merge in patru picioare si nu vorbeste foarte clar. Eu nu am nici o problema cu lucrurile astea.
8. Cainii sunt mai buni decat copiii. Maninca mai putin, nu cer bani tot timpul, sunt mult mai usor de educat, de obicei vin cand ii chemi, niciodata nu-ti iau masina, nu pierd timpul cu prieteni drogati, nu fumeaza si nu beau, nu-si fac griji daca nu sunt imbracati dupa ultima moda, nu-ti poarta hainele, nu au nevoie de o groaza de bani pentru scoala si daca fac pui, poti sa-i vinzi.
9. Acelasi lucru se aplica si la pisici, numai ca ele te vor ignora pana cand adormi

This is my puppy:

Isn't she the cutest?

7 noiembrie 2007

De buna voie si nesilita de nimeni?.....Nu! Nu! Doamne fereste!

Nu vreau sa ma marit!!!! Nu vreau, nu vreau si iar nu vreau! Am eu o problema cu capul sau s-a intors lumea cu susul in jos? Mama se uita la mine chioras cand ii spun asta, unele prietene ma inteleg si sunt perfect de acord cu mine, altora li se pare ciudat. Ele au visat toata viata la rochia de mireasa. Eu, nu!

Sunt un specimen ciudat. Nici macar o data in viata asta nu m-am gandit cum o sa fie rochia mea de mireasa sau cum o sa fie nunta mea. Nu am visat la asta, nici macar nu m-am gandit la asta. De ceva timp insa, lumea a inceput sa ma bata la cap. Vezi doamne, o sa termin facultatea, stau cu prietenul meu de 2 ani, totul merge bine, nimic nu o sa se schimbe si atunci ce mai asteptam???? Deja ma urc pe pereti cand, din ce in ce mai multe persoane ma intreaba : Eh, si cand te mariti???? Peste o mie de ani, imi vine sa le raspund.

Cum adica nu o sa se schimbe nimic? Adica faptul ca o sa incep sa petrec sarbatorile cu ai lui si cu familia lui nu se pune? Pe mine ma enerveaza intalnirile cu rudele mele, daramite cu ale lui. Nu mai merge sa ma duc eu la mama si el la a lui, ca doar suntem casatoriti nu? Ar trebui sa mergem impreuna...Si daca peste 2 ani ma trezesc ca vreau sa ma despart de el ce fac? Ma plimb prin tribunale? No, thanks. Nu sunt destul de matura ca sa-mi asum ditamai responsabilitatea. Si parca vad, ca dupa ce ne casatorim, o sa inceapa sa ne bata la cap cu copiii. Cand ne faceti maica nepotei??? La pastele cailor!!! Nici nu pot sa ma gandesc la copii. Mi-e groaza. Nu ma intelegeti gresit, imi plac foarte mult copii, mai ales bebelusii, doar sa nu fie ai mei. Nu sunt pregatita.

Si ce e mai rau e ca lumea din jurul meu incepe sa faca nunti. Si atunci ma trezesc cu parintii prietenului meu ca ma intreaba: Si voi? Cand treceti si voi in randul lumii??? What the fuck? Nu ar trebui sa fie ai mei cei care pun intrebarea asta? El ar vrea, il simt ca ar vrea. Dar saracul, cand ma vede pe mine asa oripilata de gandul asta, nu mai zice nimic.

Unde sunt vremurile alea cand fetele erau cele care vroiau, cu orice pret, sa-si puna pirostriile? Astazi, la facultate, o colega neagra de suparare. Prietenul ei vrea sa faca nunta la vara. Ea are alte planuri. Vrea sa mearga in State o perioada, vrea sa se mai distreze cu fetele, vrea sa simta ca e tanara. Eu ma luminez la fata. NU SUNT SINGURA. Ea trage concluzia: Mai bine ma despart decat sa ma marit!!!!

5 noiembrie 2007

Threesome

2 baieti si o fata. Toti 3 isi duc zilele in acelasi apartament.

Baiatul nr. 1 e sensibil si indragostit. E genul care aduce flori si te tine noaptea in brate. El se gandeste mai intai la ceilalti si apoi la el.Ii place sa citeasca si sa mearga la teatru. E innebunit dupa fotbal si singurele momente cand nu te intelegi cu el sunt cele in care joaca Steaua. Toata lumea il iubeste si toti stiu ca se pot baza pe el. E responsabil, dar are probleme cu punctualitatea. De cele mai mult ori e prins la mijloc si nu stie cum sa faca pe toata lumea fericita.

Baiatul nr 2 e genul care tine la libertatea lui si pe care nu il prinzi asa usor. Cand e acasa, se joaca poker sau Counter si nu vorbeste mult (mai ales despre ce face atunci cand iese cu baietii). El e genul care uita de aniversarea relatiei cu prietena lui, dar care se daruieste total atunci cand iubeste. Ii place sa doarma mult si uraste sa dea explicatii.Incearca sa ascunda din rasputeri ca are o inima mare. Tine mult la prietenii lui, dar uraste intalnirile cu rudele si cu cei din familia lui.

Singurul lucru pe care il au in comun cei 2 este pasiunea pentru calculatoare si pe fata. Amandoi o iubesc, fiecare in felul lui si ea ii iubeste pe amandoi, pe fiecare in alt mod.

Fata are cate ceva din amandoi, si totusi e diferita de ei. Ii place sa fie tinuta noaptea in brate, dar uita de aniversarile relatiei ei. Tine mult la prietenii ei si ii place sa citeasca. Injura ca la usa cortului, dar merge si la teatru. Uneori se intreaba daca nu a devenit si ea pe jumatate barbat. Desi si-a pastrat partea feminina a imprumutat cateva trasaturi de la ei: ii place sa se uite la fotbal, injura, se simte bine in compania baietilor, uraste sa faca curat, ii place sa doarma si isi ascunde sensibilitatea. Fata are si avantaje si dezavantaje din faptul ca sta cu 2 baieti.

Avantaje:
- nu duce nicioadata gunoiul
- nu cara niciodata bagaje sau alte chestii care cantaresc peste 2 kg
- nu coboara niciodata la magazin sa cumpere tigari, suc (doar daca vrea ea sa faca asta)
-nu mai are probleme cu virusi si programe care nu merg
-daca vreo prietena de-a fetei nu intelege barbatii, Fata ii ofera 2 perspective de la 2 barbatii diferiti
-nu mai are fire de la prelungitoare care sa stea alandala prin casa si nici prize stricate (asta si datorita tatalui Fetei)
- are cu cine sa se uite la meciuri

Dezavantaje:
- spalatul rufelor si calcatul sunt in seama ei (desi se fofileaza cat de mult poate de la calcat)
-baietii fac treaba prin casa doar daca sunt impinsi de la spate de Fata
-daca Fata pleaca de acasa o saptamana, se alege praful
-Fata nu mai are intimitate cand vine vorba de epilat si alte chestii femeiesti
-Fata trebuie sa stranga sosetele murdare imprastiate peste tot (aici baietii sunt ajutati si de Zuri)
-Fata nu se poate uita la filme siropoase, daca e meci la TV
-Prietenele nu mai pot sa doarma la Fata, pentru ca nu mai e loc

Cele 3 personaje se iubesc mult si traiesc in armonie pentru ca au invatat sa se tolereze unii pe altii. Desi titlul va duce cu gandul la altceva, e vorba de mine, de fratele meu si de iubitul meu. Sa vedem daca ghiciti care dintre cei 2 baieti e unul si care e altul. Baietii si cei care ne cunosc (si sigur si-au dat seama) sunt rugati sa se abtina.:)

1 noiembrie 2007

Backstreet Boys

Despre ei discutam eu cu colegele de facultate azi la ora 7.30 intr-un amfiteatru gol (nu stiu de ce si de unde a pornit, dar na, nu putem sa discutam tot timpul despre strategii si brief-uri). O coincidenta ....cineva de la mine din bloc ii asculta chiar acum. Merita un post la mine pe blog pentru ca toata camera mea era tapetata cu postere cu ei, pentru ca ma certam cu prietenele cine era mai tare, Nick sau Brian (eu tineam cu Nick), pentru ca le stiu si acum versurile melodiilor, pentru ca imi amintesc cu drag de ei, pentru ca au fost una din primele mele obsesii. And because they ruled.


Later edit: Nu imi place cea mai noua melodie a lor. Cred ca si-au pierdut din farmec sau poate nu mai am eu varsta necesara.