30 iulie 2008

Calatorie medievala

Weekend de poveste. Weekend cu domni si domnite. Weekend cu chitara. Weekend cu teatru si animatie. Weekend cu costume si masti. Mister, intoarcere in timp, toate le-am gasit in Sighisoara.

Desi lumea spune ca nu mai e cum era odata, localnicii se plang ca nu mai are acelasi succes si desi era plin de oameni dubiosi, eu m-am simtit bine anul asta la Sighisora. But then again, probabil ca si compania in care te gasesti face toti banii.

Despre Festivalul de la Sighisoara, cu bune si cu rele, in cele ce urmeaza:

Relele care m-au afectat pe mine sunt putine, dar trebuie mentionate. Prima, si cea mai importanta, cand am ajuns (vineri seara) cetatea era plina de tiganusi si homeless people. Care nu ar fi o problema asa mare in principiu. Doar ca in momentul cand se iau la bataie langa tine, cand se imbrancesc in grupurile de turisti, cand ii auzi zicand "fura ba si tu de la astia mai bogati" parca situatia se schimba. Si ajungi sa-ti fie teama pentru aparatul de fotografiat pe care il tii in mana, pentru tine si te gandesti daca grupul ala de straini din fata ta se vor mai intoarce in Romania dupa ce vad 4-5 tiganusi batand un altul chiar in fata lor.

Despre mici si bere, si oamenii (romani, de data asta) care nu stiu sa se simta bine decat atunci cand isi beau mintile si incep sa se dea in spectacol in cel mai penibil mod, nu va mai povestesc pentru ca stiti despre ce vorbesc. In plus, vreau sa trec la aspectele pozitive.

A se consemna ca e prima oara cand merg in Sighisoara, desi imi doresc de mult sa ajung la festival, deci nu vor exista comparatii cu anii trecuti.

Anul asta a fost un program incarcat de piese de teatru, de muzica veche si medievala, de spectacole cu diverse teme si de tot felul de manifestari de gen, menite sa ne introduca in lumea medievala. Desi vineri seara, ne-am retras destul de repede, sambata am descoperit Sighisoara pe care o asteptam.

Am servit la micul dejun, un spectacol extraordinar de teatru pe picioroange, de la care imi pare rau ca nu am poze. Uitasem aparatul in camera.

Intre micul dejun si pranz ne-am culturalizat cu vizitarea Muzeului de Istorie si a cetatii. Habar nu aveam ca cetatea e asa mare si ca sunt oameni care locuiesc chiar in incinta ei.

La pranz am servit o masa copioasa. Primul fel - "Cavalerii coroanei", spectacol sustinut de Teatrul Strada din Brasov. Poveste simpla in aparenta, dar cu multe semnificatii profunde.






















Al doilea fel - Spectacol Commedia dell’ Arte, sustinut de studenti ai Universitatii de Artă Teatrală Târgu-Mureş. O satira despre oameni bogati, despre prostia omeneasca dusa la extrem. Nota 10 pentru actrita care o joaca pe printesa lui taticu'. Absolut savuroasa. Si-a intrat atat de bine in rol, incat am avut impresia si dupa spectacol, ca inca mai avea reminiscente.:) Imi pare rau ca nu i-am retinut numele. Ii pun poza. Sper sa compenseze.































Desertul- prajitura italiana - Spectacolul stegarilor “Il Mastrogiurato”,din Italia. Am crezut ca nu o sa scapam fara un steag infipt in frunte sau in piept, dar iata-ma scriind pe blog, asa ca oamenii chiar stiu ce fac.






























La cina, ne-am gandit sa alegem ceva mai sofisticat. Asa ca am ales sa partcipam la "Medival Fashion Show", oferit de Mariana Pachis. Faptul ca am mers aici nu are nici o legatura cu obsesia mea pentru haine si Iubi a fost chiar incantat, nicidecum tarat cu forta de mine, da???

















Cam atat deocamdata. Mai este ceva ce as vrea sa va povestesc, dar mai astept cateva zile.Pentru ca vreau sa va spun povestea completa. O sa intelegeti atunci.

21 iulie 2008

1 Anisor

In urma cu un an se intampla ceva care avea sa ne faca viata mai frumoasa. Noi nu stiam la vremea aia, am aflat peste 2 luni. Pe 17 am sarbatorit fix un anisor de viata pentru pitica noastra, cunoscuta sub numele de
Zuri :)

Anul asta, ne-am inarmat cu oscioare, conserve, jucarii, coifuri si tort. Si petrecerea a inceput.

Faza 1. Mami si tati in Carrefour, alergand in toate partile pentru a procura toate cele necesare sarbatoririi ca la carte a celui mai nou membru al familiei.

Faza 2. Cursa. Zuri VS. Mami si tati. Scopul lui mami si tati: sa rada un pic de Zuri, impopotonata cu coif de petrecere. Scopul lui Zuri: Sa scape de chestia aia de carton de pe cap si sa o roada in liniste. Castigator intermediar: mami si tati. Castigator final: Zuri :)



Faza 3. Tortul si conservuta. Tortul pentru mami si tati, conserva pentru Zuri.



Faza 4. Toata lumea cu burtile in sus dupa o asa masa copioasa. Se impunea o siesta in toata regula.



Multumim celor de la Petz pentru ca ne-au facut cea mai frumoasa surpriza de ziua lui Zuri. Mami nu se poate abtine sa remarce ca cineva, in spatele lor, stie ce ii sensibilizeaza pe proprietarii de animale. Nu i-a costat nimic, dar a meritat fiecare secunda pe care au petrecut-o scriind mail-ul. Desi in ultima vreme ii cam abandonasem, promitem sa revenim cu forte maxime. Pentru ca ne-a placut si ne-am simtit importanti. Nota 10 de la noi. Mai jos mesajul:

"Cu ocazia zilei de nastere a lui Zuri, echipa petz.ro impreuna cu toti prietenii de pe site, ii ureaza lui Zuri un sincer La Multi Ani si multa sanatate!!! Multa sanatate si stapanilor pentru a va putea bucura din plin de Zuri.

Cu prietenie,
Echipa Petz.ro"

11 iulie 2008

Game Oveeeeeeer

School is soooo oveeeeeeer. In sfarsit, eforturile din 4 ani de facultate se vad. Noptile nedormite si zilele petrecute in fata calculatorului, storcandu-ne creierii ca sa mai facem o startegie de comunicare sau un plan de marketing raman in spate. La final, tragem linie. Si e bine.

De azi, avem joburi, ne construim cariere, ne lovim de real life. Dar o sa ramanem acceasi copii optimisti si entuziasti. Pentru ca asa ne sta bine.

I'm sooo haaappy (a se citi cu glas ascutit, altfel isi pierde farmecul) right now. Urmeaza o vacanta. Va fi scurta, dar poate una din cele mai placute.
De acum, o sa ne auzim mai des. Cel putin, asa imi propun.



Hugs & kisses.