9 noiembrie 2006

Casa di David

Se pare ca eu si prietenul meu suntem singurele persoane din Bucurestiul nostru drag care nu apreciaza calitatea de exceptie a sus numitului restaurant. Ca sa sarbatorim aniversarea noastra, ne-am gandit si noi ca tot omul sa mergem intr-un loc mai deosebit. Ne gandeam la o cina romantica, ca de mult nu mai avusesem parte de una. In fine....trebuia sa alegem un restaurant. Influentati de parerile foarte pozitive pe care le-am gasit aici si aici, seara noastra parea ca si aranjata. Ne tzolim in "fitze" si plecam la atac. Din prima, ceva nu era in regula. Poate fapul k masa era atat de lunga incat eu si cu el de abia ne mai auzeam?? Ce sa mai zic de tzineri de mana, un sarut furat, glume subtile sau orice fel de alta apropiere...sa ne spunem secrete, sa vorbim despre sex, sau poate sa barfim??? Cum sa facem toate astea, daca la fiecare inghititura pe care o luam, venea un ospatar plin de zel sa ne reumple paharul sau altul sa schimbe scrumiera dupa fiecare tigara.Cam asa a fost discutia:
El: Ti-am zis ce bine arati in...
Ospatarul: Pot sa va umplu paharul?
Pauza
El:...in seara asta??? sau
Eu: Ce mult imi place....
Ospatarul: Va deranjez daca schimb scrumiera???
Pauza
Eu: ...de tine
Am comandat. Se pare k paream kam grasi pt ca ne-au adus niste portii pentru copii. Prietenul meu, care tocmai venise de la servici, a.k.a. era nemancat, se uita la pieptul de pui si la garnitura (constituita dintr-un maaare cartof) si nu stia de care sa rada mai intai. S-a saturat nevoie mare. El si mananca putin de obicei...cam trei portii de mancare.
Despre oameni ce sa zic?? Ii numaram pe degete pe cei sub 35 de ani...Atmosfera nu m-a impresionat. Mi se pareau falsi si cu bete in fund...Langa noi, 2 prietene la cina....o conversatie spumoasa (da de unde). Ma si vedeam pe mine si pe Retarda, peste 3-4 ani, super intepate, avand o conversatie de complezenta. Iach. Si cand ma gandesc ca invidiam genul asta de oameni, ca vezi doamne ei isi permit sa mearga in restaurante d-astea smechere si se invart in cercuri selecte...dar oare lor nu le put picioarele?????? ca asa se poarta.
Decat sa ajung asa, sa ma port cu prietenii ca alea doua, doar ca sa ma incadrez in peisaj, prefer sa stau acasa si sa mananc in fata televizorului. Asa sunt eu mai taranca...

3 comentarii:

Anonim spunea...

Mie nu mi-ar fi greu sa ma adaptez la o asemenea atmosfera. Pentru ca:
a) sunt o finuta;
b) sunt extrem de delicata delicata;
c) intotdeauna sunt foarte manierata la masa;
d) limbajul meu este adecvat;
e) eu oricum manac putin asa ca...portiile mici nu ma deranjeaza..
Muah!!

Corina spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Corina spunea...

Fiindca stiu ca ai vazut Borat, o sa-ti zic doar atat: NOT!!!!