Nu vreau sa ma marit!!!! Nu vreau, nu vreau si iar nu vreau! Am eu o problema cu capul sau s-a intors lumea cu susul in jos? Mama se uita la mine chioras cand ii spun asta, unele prietene ma inteleg si sunt perfect de acord cu mine, altora li se pare ciudat. Ele au visat toata viata la rochia de mireasa. Eu, nu!
Sunt un specimen ciudat. Nici macar o data in viata asta nu m-am gandit cum o sa fie rochia mea de mireasa sau cum o sa fie nunta mea. Nu am visat la asta, nici macar nu m-am gandit la asta. De ceva timp insa, lumea a inceput sa ma bata la cap. Vezi doamne, o sa termin facultatea, stau cu prietenul meu de 2 ani, totul merge bine, nimic nu o sa se schimbe si atunci ce mai asteptam???? Deja ma urc pe pereti cand, din ce in ce mai multe persoane ma intreaba : Eh, si cand te mariti???? Peste o mie de ani, imi vine sa le raspund.
Cum adica nu o sa se schimbe nimic? Adica faptul ca o sa incep sa petrec sarbatorile cu ai lui si cu familia lui nu se pune? Pe mine ma enerveaza intalnirile cu rudele mele, daramite cu ale lui. Nu mai merge sa ma duc eu la mama si el la a lui, ca doar suntem casatoriti nu? Ar trebui sa mergem impreuna...Si daca peste 2 ani ma trezesc ca vreau sa ma despart de el ce fac? Ma plimb prin tribunale? No, thanks. Nu sunt destul de matura ca sa-mi asum ditamai responsabilitatea. Si parca vad, ca dupa ce ne casatorim, o sa inceapa sa ne bata la cap cu copiii. Cand ne faceti maica nepotei??? La pastele cailor!!! Nici nu pot sa ma gandesc la copii. Mi-e groaza. Nu ma intelegeti gresit, imi plac foarte mult copii, mai ales bebelusii, doar sa nu fie ai mei. Nu sunt pregatita.
Si ce e mai rau e ca lumea din jurul meu incepe sa faca nunti. Si atunci ma trezesc cu parintii prietenului meu ca ma intreaba: Si voi? Cand treceti si voi in randul lumii??? What the fuck? Nu ar trebui sa fie ai mei cei care pun intrebarea asta? El ar vrea, il simt ca ar vrea. Dar saracul, cand ma vede pe mine asa oripilata de gandul asta, nu mai zice nimic.
Unde sunt vremurile alea cand fetele erau cele care vroiau, cu orice pret, sa-si puna pirostriile? Astazi, la facultate, o colega neagra de suparare. Prietenul ei vrea sa faca nunta la vara. Ea are alte planuri. Vrea sa mearga in State o perioada, vrea sa se mai distreze cu fetele, vrea sa simta ca e tanara. Eu ma luminez la fata. NU SUNT SINGURA. Ea trage concluzia: Mai bine ma despart decat sa ma marit!!!!
My Shelfari Bookshelf
7 noiembrie 2007
De buna voie si nesilita de nimeni?.....Nu! Nu! Doamne fereste!
Publicat de Corina la miercuri, noiembrie 07, 2007
Etichete: Blonde moments, Ganduri despre...altceva
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
7 comentarii:
avem timp pentru toate, nu te stresa. daca e langa tine e ca si cand ai fi deja maritata. eu cred ca ai facut o obsesie din chestia asta.
have a break far away and it will pass...
Danutz -> Chiar ca am facut o obsesie. dar e si greu sa nu o fac, cand toata lumea vrea sa ma marit, numai eu nu. Trecem noi si peste asta.
deci când ai nunta? :)
Cineva -> Cand o sa am eu chef :) Poate peste o mie de ani, poate peste 3-4. Cine stie?
Ce viata egoista!... Mai devreme sau mai tarziu, saraca femeie cu gandire adolescentina (sa-mi fie cu iertare...) isi va da seama ca viata nu are nici un rost cand te pui doar pe tine in centru si traiesti doar pt a te distra si eviti orice responsabilitate. Sunt tanar, dar ajung sa ma gandesc daca nu cumva numai aceste lucruri au cu adevarat valoare in viata, care au in sine investirea in altii. Casatoria da, nu e o simpla distractie, e bine ca intelege unele din implicatiile ei.. Dar e alternativa prin care poate da un sens vietii, altfel regretele vor fi tardive si viata o epava...
Cine a auzit de biblie si crede ca Dumnezeu exista cu adevarat, El spune in cuvantul sau Biblia, ca la om nu-i sta bine sa fie singur de aceea i-a dat o pereche potrivita ca impreuna sa formeze un singur trup.Dumnezeu sa va ajute pe toti!!!
Trimiteți un comentariu