Oh, my god!

Stiti momentele alea cand trebuie sa va infruntati cea mai mare frica? Gura vi se usuca, vocea se gatuie, mainile va tremura si va intrebati daca si cei din fata voastra vad cat de tare va bate inima? Cam asa ma simt eu acum. Mi-e frica de inaltimi, de sobolani si sunt de-a dreptul inspaimantata de vorbitul in public. Daca pe primele doua le-am dobandit pe parcurs, cu ultima cred ca m-am nascut. Nu ma intelegeti gresit, nu trec prin aceleasi emotii de fiecare data cand trebuie sa fac o prezentare la scoala sau pentru colegii mei de serviciu. Dar cand seful meu mi-a spus de dimineata ca m-a ales pe mine sa reprezint compania in cadrul unei intalniri formale, ca la ea vor participa 20-30 de manageri ai altor companii si ca va trebui sa ma ridic si sa vorbesc, pamantul mi-a fugit de sub picioare.

Intalnirea e doar peste cateva zile, nimeni din cadrul companiei nu va mai fi acolo sa ma sprijine si nu cunosc decat o singura persoana dintre cei 20-30. Si cu el m-am vazut o singura data! Si nici macar nu l-am placut.

Sa vedem de ce m-am crizat:

1. Nu am mai participat la o astfel de intalnire. Cele la care am mers, am mers fie ca invitat, fie ca organizator. Niciodata, ca speaker!
2. Nu-i cunosc si nici nu stiu nimic despre oamenii prezenti. Faptul ca mi s-a zis ca sunt manageri, proprietari de firme sau oameni cu experienta de business nu prea ma ajuta.
3. Nu va fi nimeni acolo cu care sa pot schimba o vorba sau care sa ma sprijine cat de cat. La care sa ma uit cand sunt acolo sus si care sa dea din cap ca sa stiu si eu ca zic bine.
4. In prezentare trebuie sa vorbesc si despre mine
5. Habar nu am ce sa spun si seful meu - cel care ar putea sa ma ajute, macar cu asta - zice ca are incredere in mine ca ma voi descurca foarte bine. A se citi "nu ma mai bate atata la cap cu intrebari"
6. Daca ma balbai? Daca ma impiedic??

Any tips & tricks??

Iubi si Odiseea parfumurilor

Stiti voi vorba aia: My hair was so bad that day! Even my husband noticed!
Well, Iubi si-a scos la iveala,de ziua mea, toate genele de barbat pana in maduva oaselor. Dar sa incepem cu inceputul.

First of all, ziua mea vine de 2 ori pe an in vizita. O data pe 21 mai, de Constantin si Elena, si altadata pe 31 iulie cand, acum 23 de ani, mi-am impins nasul carn in lumea asta.

Ei bine, anul asta de Constantin si Elena, Iubi, ca orice barbat responsabil, s-a ocupat din timp sa-mi ia cadou. Cam cu 2 ore inainte sa ajunga acasa. A dat el din colt in colt, a transpirat, s-a chinuit dar tot nu si-a adus aminte care e parfumul meu preferat.Asa ca a sunat un prieten. O prietena de-a mea, mai bine zis. Si ea i-a spus ca este Light Blue.

Si parfumul asta s-a dus Iubi sa-l cumpere de la Sephora, Doar ca socoteala de pe drum nu s-a potrivit cu cea de la magazin. Cum a intrat el asa singurel, in jungla aia care se numeste Sephora, toate parfumurile i s-au invartit prin fata ochilor, miresmele l-au ametit, nu avea ghidul cu el (a se citi, pe mine). Si acolo, de pe un raft, un Cool Water i-a facut cu ochiul. Si deodata a avut un flash remarcabil si si-a adus aminte ca eu tocmai terminasem unul. Certitudinea ca o sa-mi placa a invins, si preferinta exprimata foarte clar de prietena mea a fost lasata in van. A avut succes, mie mi-a placut cadoul, a scapat cu fata curata si l-am iertat ca mi l-a luat in ultima secunda. Numai ca il necajea ceva, conversatia cu prietena mea. Si atunci m-a intrebat daca intr-adevar Light Blue este preferatul meu. Raspuns afirmativ.
De retinut ca aceasta intamplare a avut loc pe 21 Mai.

Well, si acum deznodamantul. Peste 2 luni, a venit momentul pentru un alt cadou, ca doar faceam 23 de ani. Si s-a gandit el sa-si repare "greseala". Si a plecat hotarat, din nou, spre Sephora. La usa, iar l-a luat ameteala. Atatea farduri, rujuri, creme si parfumuri sunt prea mult pentru orice barbat. Dar el stia pentru ce venise. Numai ca soarta face ca cele 2 parfumuri buclucase sa fie aproape unul de altul pe raft. Si cum se apropia timid, el le-a vazut pe amandoua. Si cum au si ambalaje asemanatoare, iar "s-a confuzat tot". Si ganduri ii treceau prin minte: "Pe care i l-am luat pe 21 Mai? Care e preferatul ei??? Gandeste, analizeaza, gandeste, miroase. Si a ales. A plecat acasa cu Coool Water.

Reactia: "Pai iar mi-ai luat d-asta????"
Consecinta 1: Tavanul s-a prabusit in capul lui Iubi.
Consecinta 2: In fiecare dimineata cand ma dau cu parfum, zambesc:)

Tricksbox

La sfarsitul postului trecut am lasat un teaser pentru acesta. Astazi sunt gata sa va spun povestea.

La Sighisoara am vazut oamenii dintre cei mai diferiti, de la rockeri pana la cei care au ca sonerie a telefonului o manea. Am intalnit insa si o familie. Ei sunt genul acela de oameni de care te simti imediat conectat, cu care poti vorbi orice inca din prima secunda si simti ca parca ii cunosti de-o viata. Mi-au inspirat incredere, blandete, pasiune pentru ceea ce vindeau. De fapt nu vindeau, ci parca isi dadeau o particica din sufletul lor cu fiecare obiect care disparea de pe masa lor in geanta unei cliente fericite. Nu cu tristete, ci cu bucurie nedisimulata ca au reusit sa aduca un zambet in plus pe fata unei fete.

Standul lor si acesoriile soo chic m-au facut sa ma simt ca un copil in ziua de Craciun. Un copil cuminte. Cercei, inele, coliere, brose, toate vroiau sa fie ele mele. Si eu le vroiam pe toate. Bugetul insa era limitat. Asa ca am plecat cu o pereche de cercei care imi insenineaza ziua cand ii vad in pomisorul meu cu bijuterii.

Am asteptat pana astazi sa va spun povestea pentru ca azi m-am vazut cu d-na Jenny sa-mi completez setul cu un colier si un inel. Ceea ce nu v-am spus inca este ca tricks-urile sunt facute manual si ei iti pot face cam tot ce iti doresti si in dimensiunile dorite.


So, setul e cel din poza de mai jos. Este pur si simplu adorable, nu-i asaaaaaaaa??????? Este in nuante de roz, pentru bombonica din mine. Pentru blonda din mine. Si gata, am zis-o si p-asta. In nici un caz nu mai recunosc altadata ca deep down inside acolo se ascunde si o blonda mititica. Ssssst!



D-na Jenny mi-a mai adus la intalnire si alte setulete mci si dragute, rosii si albastre, negre si albe, ce mai...eram in Rai. So, am mai plecat cu unul. Dar asta nu are inel. Inelul vine saptamana viitoare, dar nu mai rezist. Si destinul acestuia este sa fie vedeta. Asa ca va vedea lumina blogului chiar azi. Offf, ce fericire! Cine a inventat podoabele de orice fel, mare om a fost.



Happy, happy, joy, joy. As putea sa va povestesc pana maine ce incantata sunt de noile mele seturi, dar cred ca nu sunteti tampiti si ati prins ideea. O sa va mai spun doar ca aceasta familie si Oana, fata lor, care se ocupa de blog-ul tricks-urilor, sunt de toata isprava si daca vreti sa comandati ceva, faceti-o cu toata increderea. Daca vedeti un inel si vreti si cercei, intrebati. In proportie de 99% va vor ajuta.

Pentru mai multe detalii, click aici.

Multumiri d-nei Jenny. Ma duc sa-i dau un mail cu comanda mea viitoare :).


Later Edit: Cred ca am mai recunoscut o data ca am o blonda pe undeva ascunsa. Asta inseamna ca nu mai este chiar asa un secret. Oh, whatever, ar cam fi cazul sa-mi recunosc conditia. Si ce daca imi plac chestiile mici si dragalase???? Uite ca fac si o categorie cu chestii pentru blonde. Am zis!